My Place On The Web

Pastele la Romani. Sfintele Pasti. Obiceiuri si Traditii

Pastele la Romani. Sfintele Pasti. Obiceiuri si Traditii

23 Apr, 2011

Sfintele Pasti sau Pastele este sarbatoarea Invierii Domnului Iisus Hristos, este trecerea omului din moarte la viata. Crestinii serbeaza Pastile in amintirea mantuirii din robia pacatului si a mortii.
Paste este transcrierea cuvântului grec, care l-a rândul lui este transcrierea ebraicului pesach, ambele cuvinte Insemnând trecere sau traversare.
Sfintele Pasti ortodoxe, de obicei, sunt mai târziu cu una sau cu cinci sãptãmâni fatã de sãrbãtoarea similarã a crestinilor care tin de calendarul gregorian. Totusi, ocazional, Sfintele Pasti pot fi la o distantã de douã, patru sau sase sãptãmâni (dar niciodatã trei) din cauza faptului cã vechiul calendar iulian foloseste o formulã diferitã de pascalie la calcularea datei Sfintelor Pasti. Aceastã formulã a fost stabilitã si acceptatã la Sinodul I Ecumenic.

Invierea Domnului Iisus Hristos din morti este centrul credintei crestine ortodoxe. Sãrbãtoarea este precedatã de douãsprezece sãptãmâni de pregãtire, care sunt Impãrtite In: duminicile premergãtoare postului, Postul Mare si Sãptãmâna Mare. Credinciosii Incearcã sã parcurgã aceastã perioadã cu smerenie, iertare, Impãcare, rugãciune, post, generozitate si studiul elementelor credintei. La sosirea sãrbãtorii, se tin mai multe slujbe Imbinate Intr-una singurã.

Slujba de la miezul noptii
La ceva timp dupã miezul noptii din Sâmbãta Mare se tine slujba numitã Slujba de la miezul noptii. In practica slavã, preotul intrã In mormânt si ia epitaful, Il duce prin Usile Impãrãtesti si Il aseazã pe masa altarului unde rãmâne timp de 40 de zile, pânã la Inãltare. In practica bizantinã, epitaful este deja scos din mormânt (In timpul slujbei numitã Prohodul Domnului din Vinerea Mare, seara).

Slujba Invierii Incepe cu o procesiune care are loc la miezul noptii. Credinciosii ies din biserica neluminatã cântând, purtând steagurile, icoane, lumânãri si Evanghelia. Procesiunea ocoleste biserica si se Intoarce In fata usilor principale care sunt Inchise. In practica greacã, antiohianã si româneascã, acum se citeste Evanghelia care spune cã mormântul este gol. In cultul ortodox sirian si cel românesc (pe alocuri si la greci), dupã citirea Evangheliei, preotul bate In usã si poartã un dialog cu o persoanã din bisericã, strigând cuvintele Psalmului 23, 7-10: “Ridicati, cãpetenii, portile voastre si vã ridicati portile cele vesnice si va intra Impãratul slavei. // Cine este acesta Impãratul slavei? // Domnul Cel tare si puternic, Domnul Cel tare In rãzboi. // Ridicati, cãpetenii, portile voastre si vã ridicati portile cele vesnice si va intra Impãratul slavei. // Cine este acesta Impãratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Impãratul slavei.” In cultul slav nici una din aceste practici nu existã. Apoi, se cântã troparul pascal pentru prima datã, Impreunã cu versurile Psalmului 67 (68) care vor preceda toate slujbele acestei perioade.

Cum se serbeaza pastele in Romania?

In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.

In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteaze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si…cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci . Pe langa datina cosului pascal, se mai pastreza cateva obiceiuri deosebite: ele vestesc intampinarea Pastelui cu bucurie si dragoste pentru semeni.

In Maramures, zona Lapusului, se pastreaza o foarte frumoasa datina. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor “Sarbatori fericite”. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatesa, care este si simbolul belsugului.

In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti(vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat “hotii”, cat si “pagubasii”. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde vopsesc si “impistritesc” (incondeiaza) oua.

Surse: Traditii.ro & orthodoxwiki.org

Mesaj de la BizZu:
Acum ca stiti care sunt Obiceiurile si Traditiile de Paste, eu va doresc Sarbatori Fericite alaturi de cei dragi, sa fiti mai buni macar in aceste zile si sa va aduce Iepurasul TOT ce v-ati dorit sau chiar mai multe :)

Daca doriti sa trimiteti Mesaje, Urari si SMS-uri cu ocazia Sfintelor Pasti, accesati articolul Mesaje si Urari de Paste. SMS-uri de Sfintele Paste pentru a va inspira :)

SCNet Romania

Spune-ti parerea despre acest articol ...